Asezare deosebit de pretuita pentru frumusetile ei naturale, situata la intrarea in culoarul Bran-Rucar, folosit din timpuri imemorabile pentru trecerea Carpatilor Meridionali, culoar care ingaduia o legatura lesnicioasa intre Tara Birsei si Tara Romaneasca. La ora actuala este cea mai dezvoltata arie de agroturism din tara.

Statiunea se afla la 110 km de Arad si la 20 de km de oraselul Sebis. Cai de acces: sosea sau calea ferata.
"Perla Muntilor Apuseni" cum este denumita, statiunea balneoclimaterica Moneasa este situata in vestul tarii. Cuibarita intr-o mica depresiune de pe valea Moneasa, relativ joasa, la poalele ramei muntoase a Masivului Codru-Moma, la altitudinea medie de 280 m. Adapostita de dealuri si de mantia verde a padurilor de foioase,Moneasa este astfel ferita de vanturile taioase, de curentii reci la schimbarea anotimpurilor, bucurandu-se de un climat destul de bland, extrem de favorabil curelor balneare.
Spectaculoasele culmi ale Masivului Codru-Moma din lantul Apusenilor, constituite in buna parte din roci calcaroase si inaltate la altitudini ce nu depasesc de regula 1000 m, uneori golase, stralucind in soare si contrastand cu verdele padurilor, aduc asezarii un plus de frumusete si atractivitate.
Climatul statiunii Moneasa reprezinta un factor de prim ordin in terapeutica balneara. El are un efect calmant asupra sistemului nervos central si in general asupra organismului uman. Aerul incarcat de ioni negativi, furnizati de vegetatia abundenta, are un efect benefic asupra sanatatii, conferind statiunii inca un element care o face cautata.
Se pare ca apele termominerale au fost cunoscute inca de pe vremea romanilor, care posibil sa fi avut aici terme. Apele termale au temperatura de 25-32 de grade si sunt ape bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice , hipotone. Aceste ape constituie zestrea de aur a statiunii si asigura, prin ele insele, profilul ei de tratament.

Situat in centrul tarii Brasovul este asezat la poalele Tampei, inaltime de pe care se deschide o admirabila priveliste spre oras si Tara Barsei.

Orasul s-a dezvoltat pe o vatra ce dateaza inca din neolitic. Descoperirile arheologice evidentiaza in epoca bronzului o asezare intarita situata pe Dealul Melcilor iar vestigiile din vremea dacilor, foarte numeroase, sunt raspindite in diferite puncte ale asezarii. Au fost de asemenea scoase la lumina zilei multe obiecte de ceramica din secolele IX-Xll, produse de populatia autohtona, ceea ce constituie o dovada de netagaduit ca regiunea avea o populatie densa inainte de venirea colonistilor sasi la mijlocul secolului al Xll-lea. Insusi numele asezarii, Brasov - caruia specialistii ii atribuie o orlglne pecenega - ar constitui dovada in plus ca ea exista cu mult inainte de venirea colonistilor.

Prima atestare documentara a localitatii dateaza din secolul al Xlll-lea. Situarea ei la incrucisarea unor importante drumuri comerciale a atras mestesugari priceputi si negutatori intreprinzatori, iar activitatea desfasurata de acestia a contribuit la dezvoltarea rapida a asezarii, in pofida incursiunilor otomane (1421 si 1438). Ia nastere astfel un puternic centru comercial unde se incheiau tranzactii cu textiie, cu unelte si podoabe de metal faurite de mestesugarii transilvaneni, cu cereale si vite aduse din tarile romane, precum si cu o serie de marfuri orientale (covoare, matasuri, mirodenii etc.) care erau in mare parte reexpediate spre centrul si apusul Europei. Pana in a doua jumatate a secolului al XV-lea Brasovul impreuna cu Sibiul au detinut un rol economic insemnat fapt care explica si privilegiile ce le-au fost acordate de autoritatile locale si de dommtorii Tarii Romanesti.

La inceputul secolului at XVI-lea. Brasovul era cel mai populat centru urban din Transilvania. Avand 8-9 000 de locuitori. Orasul era inconjurat cu ziduri de aparare prevazute cu numeroase turnurl si cu 32 bastioane. Avea 14 biserici si capele, o primarie, un han, o casa de comert, doua bai publice, trei spitale, un local pentru vama, o biblloteca, numeroase ateliere si privalii. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea existau aici 20 de bresle mestesugarestl.

In secolele XVll-XVIII, Brasovul s-a mentinut in fruntea oraselor Transilvanene atat prin productia de postav, panza, pielarie, arme, obiecte din metale pretioase si prin activitatea sa comerciala.

Elementul romanesc s-a afirmat tot mai puternic atat in viata economica a orasului, cat si in cea culturala. Este demn de mentionat faptul ca aici a luat fiinta una dintre primele scoli din tara (1544) din initiativa umanistului Johannes Honterus iar un document din 1566 mentiona si existenta unui institut "pentru toate artele liberale... cu o bogata biblioteca". Intre 1556 si 1583, diaconul Coresi - venit de la Targoviste - a tiparit la Brasov numeroase carti, adevarate monumente de limba veche romaneasca.

Incepind din 1838 in acest oras apare Gazeta Transilvaniei cu suplimentul "foaie pentru minte, inima si literatura" periodic care promova idealurile nationale si sociale ale poporului roman.

Brasovul este legat de insemnate momente din istoria tarii. In 1600, Mihai Viteazul convoaca Dieta Transilvaniei in cladirea sfatului acestui oras, iar in luna mai 1848 are loc aici intrunirea revolutionarilor din tarile romane care au elaborat un adevarat program de actiune ce prevedea, prlntre altele abolirea privilegilior feudale, improprietarirea taranilor ,,fara nici o rascumparare" precum si "unirea Moldovei si Valahlei intr-un singur stat neatarnat romanesc".

In perioada desavarsirii unitatii noastre statale, Brasovul a constituit un puternic focar de actiune, aici luand fiinta Sfatul National Roman dln Tara Barsei si Garda Nationala.

Una din cele mai vizitate statiuni din tara, Paraul Rece, la cativa kilometri de Predeal, la o altitudine de 1000 m, este numita "statiunea elevilor si a studentilor". Beneficiind de un cadru natural pitoresc, statiunea este excelenta, in anotimpul rece, pentru schi, dispunand de aer curat, soare si lumina in tot timpul anului.

Statiune turistica climaterica moderna a sporturilor de iarna, de interes national si international, la poalele Muntelui Postavaru (la 1.030 m altitudine, la 12 km de Brasov), solicitata de amatorii de schi. Stratul de zapada de pe Muntele Postavaru se mentine timp de 4-5 luni pe an. Pune la dispozitia turistilor o variata retea de transport pe cablu si numeroase partii de schi de care pot sa beneficieze toti cei care doresc sa schieze (atat copii si începatori cat si avansati). Este insa locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vara. Clima de munte (cu aer bogat în ozon), lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement), potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare), unitatile de cazare confortabile justifica pe deplin renumele international al acestei statiuni. Accesul se face dinspre Brasov sau Rasnov.

Statiune de odihna de mare atractie, (la 1.100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare inaltime din Romania, la 25 km sud de Brasov), beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei, spre peisajul muntilor impaduriti din jurul sau (Bucegi, Postavaru, Piatra Mare). Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie). Este si un important punct de plecare in excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. Aici se organizeaza serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare. Confortul modern, atmosfera deconectanta, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilitati de agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale.

Situat la poalele muntelui Postavarul, in depresiunea Barsei la incrucisarea unor vechi drumuri comerciale ce leaga peste munti Brasovul de Campulung Muscel, orasul Rasnov a fost mentionat prima data in 1331, ca targ in care traiau tarani liberi si mestesugari organizati in bresle. Istoria sa are, insa, radacini cu mult mai vechi. Aici a existat o importanta asezare geto-dacica, Cumidava (Comidava), mentionata de Ptolemeu iar in apropiere, langa paraul Barsa, romanii au construit un mare castru in secolele 11-111 e.n. Tot aici a fost descoperita o inscriptie ce atesta continuitatea populatiei autohtone in epoca romana.
Pozitia sa la confluenta intre munte si podis si monumentul istoric Cetatea Rasnovului justifica intensificarea turismului rural si montan in zona.

Statiune balneoclimaterica permanenta, Zizin este situata la poalele muntelui Ciucas.

Acces: pe calea ferata - intre Ploiesti (38 km) si Sinaia (25 km); pe soseaDN 1, intre Ploiesti (43 km) si Sinaia (24 km);

Asezata pe o intinsa terasa de pe partea dreapta a raului Prahova, strajuita de coamele prelungi ale munceilor subcarpatici, localitatea s-a format din contopirea a trei sate (Podu Vadului, Breaza de Jos si Breaza de Sus), cu locuinte construite in stilul arhitecturii populare specifice zonei de deal. Breaza este si un vestit centru de artizanat (tesaturi, cusaturi). Colectie de arta populara, cuprinzind costume mocanesti, scoarte, cusaturi, broderii si obiecte crestate in lemn.

Climatul placut, abundenta zilelor insorite au conferit orasului calitati de statiune climaterica indicata in cazuri de nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta.

Localitatea s-a dezvoltat intr-o poiana deschisa la poalele maiestuoaselor abrupturi ale Bucegilor, respectiv ale virfurilor Caraiman si Costila, fiind in veacurile trecute loc de popas pe drumul ce lega Brasovul de Bucuresti. Se stie, de exemplu, ca pe locul ocupat acum de gara se afla, in secolul al XVIII-lea, hanul Slonul de piatra. In 1899 a inceput sa functioneze aici una dintre cele mai vechi fabrici de hirtie din tara.

Statiunea turistica si balneoclimaterica Busteni este situata la o altitudine medie de 882 m la poalele muntelui Caraiman ai carui pereti coboara ametitor de la aproape 2.000 de metri. Statiunea are o pozitie deosebita deoarece de aici se deschid numeroase cai de patrundere in Masivul Bucegi: Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici, Caraimanul, Costila. Busteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabina, cea mai lunga din tara si a treia din Europa. Climatul subaplin este tonic-stimulent, cu aer pur, ozonat. In lunile de iarna, statiunea ofera posibilitatea practicarii schiului.

Situata la 871 m altitudine aici se pot practica cele mai variate forme de turism: drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna, excursii in imprejurimi. Este unul din punctele de plecare in excursii spre Masivul Ciucas.

Statiunea tristica Sinaia este situata in bazinul superior al Prahovei la 850 m altitudine medie intre masivul impadurit al Garbovei si ultimele pante ale muntelui Furnica. Cunoscuta statiune de odihna, de tratament si de sporturi de iarna, Sinaia ofera turistilor o atmosfera placuta. Iernile sunt blande datorita versantilor muntosi care adapostesc statiunea. Temperatura medie in ianuarie este -3.5oC; temperatura medie anuala este 5,5o-6,5oC. Iarna cad zapezi abundente, stratul mentinandu-se de la sfarsitul lunii septembrie pana la sfarsitul lunii martie cu o grosime medie de 50 cm. Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie: partii de schi de diferite grade de dificultate, partii de sanius, pista de bob, scoala de schi pentru copii, incepatori si avansati, centre de inchiriere a materialelor si echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu: telecabina, telescaun, teleski, babyski. Vara, numeroase poteci marcate invita la drumetii in cadrul natural din jurul statiunii sau la excursii in Muntii Bucegi. De asemenea, se organizeaza serbari distractive, programe folclorice, carnavaluri...

Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfâsitul lui septembrie pâna la sfârsitul lui martie.

Bucurându-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti), clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic iionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, statiunea Sinaia, numita si "Perla Carpatilor", furnizeaza

conditii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide), a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele dupa operatii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dupa tratament endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari, dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca.
Cei interesati de tratamente pot suna la Policlinica din statiune pentru a pune intrebari despre serviciile oferite de personalul medical specializat de la hotelul Paltinis, inzestrat cu aparatura pentru aerosoli si inhalatii, electro, hidrotermo si kinetoterapie, sali pentru gimnastica medicala si izvoare cu ape minerale.

Statiune de odihna si tratament deschisa in toate anotimpurile. Este situata in partea centrala sudica a Romaniei, la capatul sudica al Muntilor Lotru (Carpatii Meridionali), pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600 -800 m, la 60 km NV de municipiul Ramnicu-Valcea (resedinta judetului Valcea) de care este legata printr-un drum modernizat.
Climatul intramontan cu veri racoroase (temperatura medie a luni iulie este de 14°C) si ierni reci (temperatura media din ianuarie este de -7°C). Precipitaiile anuale sunt in total de aproximativ 800 mm. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete. Recomandat pentru vacante si pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului slabit, suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare etc.

Moeciu de Jos, judetul Brasov, Transilvania, Romania - Situata la aproximativ 30 de km de Brasov intru-n cadru natural deosebit de pitoresc localitatea Moieciu de Jos a devenit in ultimii ani o importanta destinatie de vacanta pentru turisti din tara si strainatate. Principala atractie turistica este Castelul Bran (Dracula Castle) care este vizitat de anual mii si mii de turisti dornici sa descopere mitul Dracula.
Obiective turistice Moeciu de Jos: Castelul Bran situat in localitatea cu acelasi nume, Cetatea Rasnov situata pe un deal din apropierea Rasnovului, Castelul Peles Sinaia, Pestera Dambovicioarei 40 km de Moeciu. Atractia principala a Moeciului este in primul rand linistea, aerul curat, atmosfera pastorala ce curge o data cu lumina peste pajisti. In plus, se mai poate vizita frumoasa biserica ridicata la anul 1800 cu hramul Adormirea Maicii Domnului si izvoarele ce curg din munte la Cheile Moeciului, formand o mica rezervatie bio-geologica.